Centrul de psihoterapie PsyClinic


        Tulburarea de mancat compulsiv


    In 1959, A. Stunkard observa ca unii pacienti cu obezitate prezinta episoade de alimentare excesiva, pe care le resimteau ca fiind in afara propriului control. El nota: "cantitati enorme de alimente sunt consumate intrun timp relativ scurt"; mai mult, Stunkard face observatii si asupra factorilor psihologici implicati in episoadele de mancat compulsiv: "episodul de mancat compulsiv este frecvent asociat unui anumit eveniment precipitant si urmat de disconfort sever si auto-condamnare"

     Tulburarea de mancat compulsiv face parte din grupul tulburarilor de comportament alimentar nespecificate altfel. Deseori, aceasta tulburare este confundata cu bulimia nervoasa, cele doua avand in comun prezenta episoadelor de mancat compulsiv. In bulimia nervoasa insa, aceste episoade sunt asociate unor comportamente de compensare (varsaturi autoprovocate, consum de laxative sau diuretice, sport practicat in exces, etc), in scopul de a scadea in greutate sau de a preveni luarea in greutate.

  Tulburarea de mancat compulsiv se caracterizeaza prin:

  A. Episoade recurente de mancat compulsiv. Un episod de manca compulsiv prezinta urmatoarele elemente:

a. Mancatul, intr-o perioada scurta de timp (ex. 2 ore) a unei cantitati mari de alimente.
b. Sentimentul de lipsa a controlului pe parcursul episodului (persoana are senzatia ca nu se poate opri din mancat, sau ca nu poate controla cat si ce manca)

  B. Episoadele de mancat compulsiv sunt asociate cu cel putin trei din urmatoarele:

a. persoana mananca mult mai repede decat in mod normal
b. persoana mananca pana la senzatia de disconfort fizic
c. persoana mananca mari cantitati de alimente, chiar si atunci cand nu ii este foame fizic
d. persoana mananca singura (sau pe ascuns), deoarece ii este rusine de cat mananca
e. persoana se simte dezgustata de sine, trista sau vinovata in urma mancatului compulsiv

  C. Existenta disconfortului emotional in legatura cu mancatul compulsiv

  D. Episoadele de mancat compulsiv au o frecventa de minim 2 zile / saptamana

  E. Mancatul compulsiv nu se asociaza cu comportamente compensatorii inadecvate.


   Factori de risc

  Printre factorii care cresc riscul aparitiei tulburarii de mancat compulsiv, se numara:

A. Factori genetici / biologici: predispozitie la obezitate, greutate corporala crescuta in copilarie.

B. Factori de mediu/ familiali: preocupare crescuta in familie pentru alimentatie, precum si pentru forma si greutatea corpului, alimentatie neregulata si / sau inadecvata cresc riscul dezvoltarii unei tulburari de mancat compulsiv.

C. Factori personali: imagine corporala si stima de sine scazute, perfectionism, instabilitatea emotionala si toleranta scazuta la emotii negative pot contribui la dezvoltarea tulburarii de mancat compulsiv.

   
   Tulburarea de mancat compulsiv este deseori asociata cu obezitatea: studiile arata ca pana la 30% din pacientii cu obezitate sufera de aceasta tulburare.


Factorii care contribuie la mentinerea tulburarii de mancat compulsiv sunt:

* Factori cognitivi:

  Persoanele cu aceasta tulburare prezinta o serie de credinte disfunctionale legate atat de propria persoana, de forma si greutatea corporala, cat si cu privire la alimentatie. Gandurile automate auto-critice, precum "Oricum nu pot slabi, ce rost mai are", "Nu ma pot opri din mancat, nu am vointa", "Sunt o nesimtita", "Sunt grasa si dezgustatoare", etc contribuie la scaderea stimei de sine si o stare emotionala de disconfort.
Credintele nerealiste si standardele rigide, auto-impuse despre alimentatie (Ex. "nu am voie sa mananc dupa ora 18.00", "daca mananc ceva dulce, ma ingras", "alimentele care imi plac ma ingrasa", "trebuie sa slabesc rapid", "nu pot slabi fara o dieta", etc) determina un comportament alimentar disfunctional, si cresc riscul de a avea episoade de mancat compulsiv.
Practic, aceste standarde mult prea rigide nu pot fi, in mod evident, respectate. In momentul incalcarii acestor standarde, persoana cu aceasta tulburare se considera "incapabila", "dezgustatoare", "nesimtita" sau se gandeste "Din moment ce am mancat o prajitura si mi-am incalcat dieta, inseamna ca pot manca oricat, oricum o sa ma ingras" - ganduri ce conduc la un episod de mancat compulsiv.

* Factori emotionali

  Persoanele cu tulburare de mancat compulsiv acuza frecvent faptul ca mananca in absenta senzatiei fiziologice de foame, pe fond emotional. Lipsa unor abilitati adecvate de a gestiona emotii precum teama, tristetea, furia pot mentine episoadele de mancat compulsiv. Unele persoane sustin ca mancarea reprezinta o recompensa sau ca alimentele sunt folosite ca metode de gestionare a stresului- "Azi ma simt bine, pot sa mananc o prajitura", sau "Trebuie sa mananc ceva dulce, ca sa ma relaxez". Plictiseala este deseori un factor declansator al episoadelor de mancat compulsiv.

* Factori comportamentali

Majoritatea persoanelor cu tulburare de mancat compulsiv oscileaza intre perioade in care isi restrictioneaza alimentatia (tin diete, fie chiar si pentru o zi sau doua) si perioade in care se alimenteaza compulsiv. Aceasta restrictie determina, de fapt, un comportament alimentar disfunctional, care mentine episoadele de mancat compulsiv. Printre alti factori comportamentali se numara comportamentele de evitare si asigurare, care mentin atat o preocupare mult prea crescuta fata de forma si greutatea corporala, precum si stima de sine scazuta.

Comportamentele  de evitare frecvent intalnite sunt:

- persoana evita mesele cu prietenii, in oras, sau chiar cu familia; evita sa manance anumite alimente in fata altor persoane
- evita petrecerile, sau locurile in care se presupune ca va exista o cantitate mai mare de alimente
- evita sa isi cumpere haine sau sa probeze haine
- evita sa mearga la piscina sau la mare

Printre comportamentele de asigurare intalnite frecvent, se numara:

- persoana tine in casa (sau isi cumpara) haine mai mici
- se cantareste frecvent sau nu se cantareste deloc
- cauta (pe internet, forumuri, in reviste, intreaba prietenele) si urmeaza diverse diete sau regimuri pentru slabit
- persoana poarta haine largi, incercand sa-si ascunda forma si greutatea corporala


   Tratamentul tulburarii de mancat compulsiv implica psihoterapie cognitiv-comportamentala si consiliere nutritionala. In cazul in care tulburarea de mancat compulsiv este insotita si de simptome de depresie, anxietate sau alte tulburari, poate fi necesara si consultarea unui medic psihiatru.

   Psihoterapia cognitiv-comportamentala vizeaza identificarea credintelor / gandurilor si comportamentelor disfunctionale, care mentin episoadele de mancat compulsiv, si inlocuirea lor cu credinte si comportamente functionale, precum si dezvoltarea anumitor abilitati (ex. asertivitate, managementul emotiilor negative, etc). Cresterea stimei de sine contribuie la reusita tratamentului.

  Consilierea nutritionala are ca obiectiv realizarea unui regim alimentar echilibrat, diversificat si adecvat necesitatilor organismului. Psihoeducatia pacientului cu privire la alimentatia sanatoasa, astfel incat acesta sa isi poata realiza singur regimul alimentar, este o parte importanta in tratamentul tulburarii de mancat compulsiv.


  Viziteaza sectiunea "Nutritie" pentru mai multe informatii despre o alimentatie sanatoasa!

Copyright Stancescu Ana Raluca               Logo by Gheorghe Bogdan               Contact
Articole "Psihoterapie adulti":

* Anxietatea generalizata
* Tulburarea bipolara
* Tulburarea de mancat compulsiv
* Tulburarea de panica si agorafobia
* Depresia la femei
* Gandurile automate si erorile cognitive
* Abilitatile sociale
* Managementul conflictelor
* Anxietatea sociala
* Tehnici comportamentale: Expunerea
* Tulburarea obsesiv-compulsiva
Articole "Copii, adolescenti si parinti"

* Implicarea parintilor in tratamentul anxietatii copiilor
* Anxietatea de separare - interventii psihologice eficiente
Brosuri,
articole
Cursuri,
ateliere
Audio,
  video
Atacuri de panica, ganduri obsesionale, stres, anxietate?
       Citeste brosura "Tulburarile de anxietate"