Centrul de psihoterapie PsyClinic

Copyright Stancescu Ana Raluca               Logo by Gheorghe Bogdan              Contact
                         Alimentatia si sanatatea mintala

  Alimentatia si creierul

Consumul de hrana al unei persoane ii afecteaza acesteia dispozitia, comportamentul si functiile creierului. O persoana infometata se poate simti irascibila si nelinistita, in timp ce o persoana care tocmai a servit masa se poate simti linistita si satisfacuta. O persoana somnoroasa se poate simti mai eficienta dupa ce a consumat o ceasca de cafea si o gustare usoara. O persoana care s-a hranit in mod constant cu o cantitate mai mica de alimente decat are organismul sau nevoie, pe o perioada lunga de timp, se poate simti apatica si indispusa.
Creierul uman are nevoie de o cantitate mare de energie si nutrienti. Schimbarile in cadrul consumului de energie si nutrienti pot modifica atat compozitia chimica a creierului, cat si functionarea nervilor de la nivelul creierului. Consumul de energie si nutrienti afecteaza nivelurile unor substante chimice intalnite in  creierul uman. numite neurotransmitatori. Neurotransmitatorii transmit impulsuri nervoase de la un nerv la celalalt , influentand starea de spirit , somnul si gandirea. Deficitul sau excesul anumitor vitamine si minerale pot deteriora nervii de la nivelul creierului, cauzand astfel modificari ale memoriei, limitand abilitatea de a solutiona probleme si deteriorand functia creierului.
Sanatatea mentala poate fi influentata de anumiti factori nutritionali, intrand aici: consumul total de energie, consumul nutrientilor care ofera energie ( proteine, carbohidrati si grasimi ) , consumul de alcool si consumul de vitamine si minerale. Adesea lipsa mai multor nutrienti este responsabila de modificarile aparute in functionarea creierului ci nu lipsa unui singur nutrient.
In Statele Unite ale Americii si alte state dezvoltate, alcoolismul este adesea responsabil pentru deficientele nutritionale, care afecteaza functionarea creierului. Bolile pot de asemenea cauza deficiente nutritionale, deoarece afecteaza absorbtia nutrientilor la nivelul organismului sau determina cresterea nevoilor nutritionale. Saracia, ignoranta si "dietele moft" pot de asemenea contribui la deficiente nutritionale.

Consumul de energie (caloric) si sanatatea mentala

Energia, la care ne referim adesea ca la continutul caloric al unui aliment, provine din carbohidrati, proteine, grasimi si alcool continute de alimente si bauturi. Desi vitaminele si mineralele sunt esentiale pentru organism, ele nu furnizeaza energie. Creierul uman este, din punct de vedere metabolic, foarte activ si foloseste cam 20 - 30 % din consumul energetic al unei persoane in stare de repaus. Persoanele care nu consuma o cantitate adecvata de calorii din alimente pentru a-si satisface nevoile energetice vor experimenta modificari in functionarea creierului. Simplul gest de a sari peste micul dejun este sinonim cu scaderea abilitatii de a solutiona probleme, in special in cazul persoanelor care sunt deja usor malnutrite.

O persoana infometata poate de asemenea experimenta o lipsa de energie si motivatie.
Infometarea cronica si privarea de energie afecteaza profund dispozitia si receptivitatea. Organismul raspunde privarii de energie prin oprirea sau incetinirea functiilor ne-esentiale, afectand nivelurile activitatilor, nivelurile hormonale, transportul oxigenului si nutrientilor, abilitatea organismului de a lupta cu infectiile. Aceasta privare de energie afecteaza de asemenea si multe alte functii ale organismului, care influenteaza direct sau indirect functia creierului. Oamenii care consuma constant o cantitate scazuta de alimente se simt adesea apatici si tristi.
Fetusii in curs de dezvoltare si copiii mici sunt in mod particular predispusi la leziuni ale creierului din cauza malnutritiei. Gradul de afectare depinde de relatia dintre perioada privarii de energie si stadiul de dezvoltare. Malnutritia prezenta de la varste fragede a fost asociata cu o inteligenta sub gradul de normalitate si cu tulburari functionale si cognitive.

Carbohidratii si sanatatea mentala

Carbohidratii includ amidon, zaharuri rafinate si zaharuri naturale si fibre alimentare. Alimentele bogate in amidon si fibre alimentare sunt : produsele din cereale integrale cum ar fi painea, orezul , pastele, fructe si legume, cartofii fiind bogati in amidon. Alimetele bogate in zaharuri rafinate include prajituri, biscuiti, deserturi, bomboane si bauturi racoritoare.
Carbohidratii afecteaza in mod semnificativ starea de spirit si comportamentul. A consuma o masa bogata in carbohidrati determina eliberarea in organism a unui hormone numit insulina. Insulina ajuta ca zaharul din sange sa ajunga in cellule, unde poate fi folosit pentru formarea energiei, dar insulina are si alte efecte la nivelul organismului. Pe masura ce nivelul de insulina creste , cu atat mai mult triptofan patrunde in creier. Triptofanul este un aminoacid sau un grup de proteine, care afecteaza nivelurile neurotransmitatorilor din creier. Cu cat patrunde mai mult triptofan in creier, cu atat mai multa serotonina se produce. Nivelurile ridicate de serotonina din creier imbunatateste starea de spirit si are un efect sedative, ajutand si la instalarea  somnului. Efectul sedativ este responsabil in parte pentru somnolenta pe care unele persoane  o  experimenteaza dupa o masa imbelsugata.
Unii cercetatori si multi parinti sustin faptul ca un consum ridicat de zahar determina hiperactivitate in cazul copiilor. Desi studii atent realizate nu sustin aceasta cocluzie, un consum ridicat de zahar este asociat cu probleme dentare. Mai mult alimentele bogate in zaharuri rafinate adesea au un continut scazut de nutrienti, indicat fiind sa fie consummate cu moderatie.

Proteinele si santatea mentala

Proteinele sunt alcatuite din aminoacizi, uniti intre ei in secvente si cantitati diferite. Organismul uman poate produce unii aminoacizi, dar exista 8 aminoacizi esentiali, care trebuiesc furnizati prin dieta. O proteina completa sau de buna calitate contine toti cei 8 aminoacizi esentiali in cantitatile de care organismul are nevoie. Alimentele bogate in proteine de buna calitate includ : carnea, laptele si alte produse lactate si ouale. Fasolea uscata si mazarea, cerealele, nucile si semintele contin de asemenea proteine, desi proteinele din aceste vegetale pot fi scazute in unul sau mai multi aminoacizi esentiali. In general combinand oricare doua tipuri de alimente proteice vegetale se va ajunge la formarea unei proteine complete, de buna calitate. De exemplu untul de arahide si un sandwich cu jeleu, combina proteina din paine cu cea din arahide, obtinandu-se astfel o proteina completa. O mancare din fasole si tortilla de porumb, combina proteina din fasole sic ea din cereale, determined formarea unei alte proteine complete.
Consumul de proteine si consumul individual al aminoacizilor pot afecta functionarea creierului si sanatatea mentala. Multi dintre neurotransmitatori din creier sunt alcatuiti din aminoacizi. Neurotransmitatorul dopamine este alcatuit din aminoacidul tirozina. Neurotransmitatorul serotonina este alcatuit din aminoacidul triptofan. Daca aminoacidul necesar nu este disponibil, nivelurile din creier ale neurotransmitatorilor vor scadea, lucru care va afecta functionarea creierului si starea de spirit. De exemplu daca exista o lipsa de triptofan in organism, nu va fi produsa suficienta serotonina si niveluri scazute de serotonina sunt asociate cu o stare de spirit proasta si chiar cu agresivitate in cazul anumitor persoane. De asemenea unele boli pot provoca o acumulare de aminoacizi in sange, conducand la leziuni ale creierului si sminteala. De exemplu o acumulare a aminoacidului fenilalanina, in cazul persoanelor cu o boala numita fenilcetonurie, numita si PKU, poate determina leziuni ale creierului si retard mintal.

Grasimile si sanatatea mentala

Consumul de grasimi poate de asemenea juca un rol in reglarea dispozitiei si functionarea creierului. Grasimile alimentare se gasesc atat in alimentele de origine animala, cat si in cele de origine vegetala cum ar fi : careen, produsele lactate cu continut normal de grasime, unt, margarina si uleiuri vegetale. In termeni de sanatate unele dintre aceste grasimi sunt considerate " grasimi bune " si unele " grasimi rele ". "Grasimile bune " sunt nesaturate ( lantul de grasime de carbon nu este completat in totalitate in fiecare loc cu hydrogen ) si grasimi polinesaturate. Unele dintre aceste grasimi, cum ar fi uleiul de masline protejeaza impotriva bolilor cardiace si impotriva anumitor tipuri de cancer. " Grasimile rele " includ grasimi saturate ( toate locurile sunt pline cu hydrogen ) si grasimi trans (numite si grasimi sau uleiuri partial hidrogenate) despre care se spune ca reduce nivelurile colesterolului bun- HDL. Grasimile rele cresc riscul aparitiei bolilor de inima si altor boli.
Desi numeroase studii sustin beneficiile unei diete cu un nivel  scazut de colesterol, pentru a preveni aparitia bolilor cardiace, unele studii sustin ca reducerea grasimii si colesterolului in dieta pot epuiza nivelurile de serotonina din creier, cauzand schimbari ale starii de spirit, furie si comportament agresiv. Recent unele diete scazute in carbohidrati cum ar fi DIETA SOUTH BEACH , au ajuns sa fie populare datorita legaturii lor cu modificarile benefice in ceea ce priveste nivelul colesterolului.
Alte studii au urmarit efectele asupra functionarii creierului ale unor tipuri particulare de grasimi, acizii grasi omega 3, gasiti in pestele gras. Desi cateva studii sugereaza faptul ca acizii grasi omega 3 sunt folositori in tulburarea bipolara si stres, rezultatele sunt neconcludente.
Nivelurile ridicate de grasimi saturate din dieta contribuie la aparitia arterosclerozei sau la infundarea arterelor. Arteroscleroza poate reduce fluxul sangvin la nivelul creierului, afectand functionarea acestuia. Daca fluxul sangvin catre creier este blocat, se produce un atac cerebral.

Alcoolul si sanatatea mentala

Un consum crescut de alcool poate interveni in modificarea somnului si astfel poate afecta dispozitia. Alcoolismul este una dintre cauzele obisnuite ale deficientelor nutritionale in tarile dezvoltate. Bauturile alcoolice furnizeaza energie (calorii), dar nu si vitamine sau minerale. O persoana care consuma cantitati mari de alcool isi va asigura necesarul caloric, dar nu si cel de vitamine si minerale. In plus, cantitati extra ale unor anumite vitamine sunt necesare pentru a descompune alcoolul in organism, contribuind mai departe la lipsa nutrientilor.

Vitaminele si sanatatea mentala

Tiamina

Tiamina este o vitamina B care se gaseste in produse din cereale integrale, carne de porc, leguminoase, nuci, seminte si organe. Tiamina este puternic implicate in metabolizarea glucozei sau zaharului din sange in organism. Glucoza este sursa primara de energie pentru creier. Tiamina este de asemenea necesara pentru a alcatui mai multi neurotransmitatori.
Alcoolismul este adesea asociat cu o lipsa a tiaminei. Alcoolul intervine in metabolismul tiaminei in organism si persoanele cu o dieta bogata in alcool prezinta un deficit de vitamine si minerale.
Persoanele cu lipsa tiaminei pot dezvolta sindromul Wernicke-Korsakoff, caracterizat prin confuzie, modificari mentale, miscari anormale ale ochilor si instabilitate, care pot duce mai departe la pierderi grave de memorie.

Vitamina B-12

Aceasta vitamina este gasita numai in alimente de origine animala., cum sunt laptele, carnea si ouale. Veganii, care nu consuma nici un fel de alimente de origine animala trebuie sa ia suplimente de vitamina  B 12 pentru a asigura organismului acest nutrient.
Vitamina  B-12  este necesara pentru  a mentine invelisul exterior, numit mielina, pe celulele nervoase. Mielina insuficienta duce la leziuni ale nervilor si la afectarea functiei cerebrale. Lipsa vitaminei B-12  nu poate fi descoperita cu anii, dar aceasta lipsa cauzeaza un nivel scazut al fierului in sange, leziuni ireversibile ale nervilor, dementa si atrofie cerebrala.

Acidul folic

Este o alta vitamina B gasita in alimente precum ficatul, drojdia de bere, sparanghel, fasolea uscata, mazare, grau, broccoli si nuci. Multe produse din cereale sunt imbogatite cu acid folic. In Statele Unite alcoolismul este o cauza obisnuita a lipsei acidului folic.
Acidul folic este implicat in metabolismul proteinelor si in cel al unor aminoacizi, in mod particular al aminoacidului metionina. Cand nivelurile de acid folic sunt scazute, metionina nu poate fi metabolizata in mod corespunzator si niveluri ale altei substante chimice, homocisteina iau nastere in sange. Niveluri ridicate ale homocisteinei in sange cresc riscul bolilor de inima si riscul de atac cerebral.
Chiar si o lipsa modesta de acid folic in cazul femeilor insarcinate determina un risc crescut de aparitie a defectelor tubului neural, cunoscute sub numele de spina bifida, in cazul fetusilor aflati in dezvoltare. Unele studii sustin faptul ca lipsa acidului folic duce la o gama de tulburari mentale, incluzand aici depresia, insa aceste afirmatii raman controversate.

Niacina

Vitamina B niacina se gaseste in cereale ,carne, peste, tarate de grau, sparanghel si alone. Organismul poate de asemenea produce niacina din aminoacidul triptofan, care se gaseste in alimente animale bogate in proteine de calitate cum ar fi carnea si laptele. Lipsa niacinei era obisnuita in statele sudice ale Statelor Unite ale Americii, dar acum este obisnuita numai in tarile aflate in dezvoltare cum sunt China si India.
Niacina este implicate in eliberarea energiei in organism, energie provenita din carbohidrati, proteine si grasimi. O lipsa a niacinei produce multe simptome mentale cum ar fi : iritabilitate, dureri de cap, pierderea memoriei, incapacitate de a dormi si instabilitate emotionala. Deficitul sever de niacina duce la o afectiune numita pellagra, caracterizata de cei 4 D : dermatita ( o eruptie cutanata care seamana cu o arsura solara ), diaree, dementa si in final moarte (death). Simptomele prezente in pellagra pot avansa spre psihoza, delir, coma si moarte.

Vitamina B-6

Aceasta vitamina , cunoscuta si ca piridoxina se gaseste in multe alimente vegetale si animale inclusive pui, peste, carne de porc, alimente din cereale integrale, orez integral si unele fructe si legume. La personele sanatoase lipsa vitaminei  B 6 este rara, dar anumite medicamente, inclusive unele antidepresive pot determina o lipsa a vitaminei  B 6.
Vitamina B 6 este necesara organismului pentru a produce majoritatea neurotransmitatorilor. Este implicate de asemenea in productia de hormone. Desi rara, lipsa vitaminei  B 6 este caracterizata prin modificari mentale cum ar fi : oboseala, nervozitate, iritabilitate, depresie, insomnie, ameteala si modificari nervoase. Aceste modificari mentale sunt legate de capacitatea scazuta  a organismului de a produce neurotransmitatori, ca urmare a lipsei vitaminei  B 6.
Asa cum deficitul vitaminei B 6 cauzeaza mdificari mentale, si excesul acesteia are aceleasi efecte. Suplimente de B 6 sunt folosite pentru o serie de afectiuni, incluzand sindromul de tunel carpian, sindromul premenstrual si boala sanului. Doze de 500 mg pe zi sau mai mult pot cauza leziuni ale nervilor, ameteala, pierderea senzoriala si senzatie de amorteala.

Vitamina E

Este o vitamina liposolubila care se gaseste in uleiuri vegetale, legume cu frunze verzi si cereale pentru micul dejun. Lipsa vitaminei E  este foarte rara, cu exceptia tulburarilor care afecteaza absorbtia de vitamine liposolubile in organism, asa cum este in cazul fibrozei chistice si a tulburarilor ficatului.
Deficitul de vitamina  E provoaca modificari la nivelul celulelor rosii din sange si  ale tesuturilor nervoase. Aceasta lipsa poate avansa pana la ameteala, modificari ale vederii, slabiciune musculara si modificari senzoriale. Lasate netratate leziunuile nervilor determinate de deficitul de vitamina  E pot fi ireversibile. Deoarece este un antioxidant, vitamina  E  a fost studiata pentru tratamentul unor afectiuni neurologice precum Parkinsonul si Alzheimer. Vitamina E  si alti antioxidanti, cum ar fi vitamina C , au inregistrat unele beneficii in tratarea Alzheimer, dar studii mai amanuntite nu au gasit nici un efect benefic al suplimentelor de vitamina E , ci au identificat in fapt o asociere mai mare intre suplimentarea vitaminei  E  si decesul din oricare alte cauze la pacientii cu Alzheimer. Astfel vitamina  E  nu are nici un efect in incetinirea progresiei bolii Parkinson, si singurul antioxidant care prezinta chiar si o eficacitate minora este coenzima Q 10.

Vitamina A

Este o vitamina liposolubila gasita in carne, peste si oua. O forma de vitamina  A  beta carotene se gaseste in legumele portocalii si in cele cu frunze verzi cum ar fi : morcovii, dovleac si spanac. Durerile de cap si presiunea crescuta din creier sunt associate atat cu un deficit , cat si cu un exces de vitamina A. Printre alte efecte, excesul de vitamina  A poate cauza oboseala, iritabilitate, pierderea apetitului. In general dozele trebuie sa depaseasca 25 000 unitati internationale de vitamina A  pe parcursul mai multor luni pentru a dezvolta astfel de simptome.


Mineralele si sanatatea mentala

Fierul

Fierul este un mineral, esential in formarea hemoglobinei, substanta care duce oxigenul catre celule . Fierul se gaseste in carne, pasari de curte si peste. O alta forma de fier , care nu este atat de bine absorbita ca cea gasita in produse animale se gaseste in cereale integrale, legume cu frunze verzi, fasole uscata, mazare si fructe uscate. Consumul unui aliment bogat in vitamina  C  cum este sucul de portocale, in acelasi timp cu un aliment vegetal, care contine fier va intensifica absorbtia fierului din alimental respectiv.
Deficitul de fier duce la anemie, o cantitate insuficienta de oxigen ajungand la creier. Anemia poate cauza oboseala si poate afecta functionarea creierului. Deficitul de fier conduce si la leziuni permanente ale creierului.

Magneziu

Acest mineral se gaseste in legumele cu frunze verzi, cereale integrale, nuci, seminte si banana. In zone cu apa dura, apa poate fruniza cantitai inseminate de magneziu. Pe langa implicarea sa in structura osoasa, magneziul ajuta in transmiterea impulsurilor nervoase.
Deficitul de magneziu poate cauza agitatie, nervozitate si spasme musculare.
Deficitul acut de magneziu poate avansa spre apatie, delir, convulsii, coma si moarte.

Manganul

Este un mineral gasit in cereale integrale si nuci si intr-o masura mai mica masura in fructe si legume. Manganul este implicat in metabolismul carbohidratilor si in functionarea creierului. Desi foarte rara, lipsa manganului poate cauza anomalii ale functiei creierului. Minerii din minele de mangan din America de Sud au dezvoltat o afectiune numita nebunia manganului cu simptome similare cu ale bolii Parkinson.

Cuprul

Sursele cele mai bogate in acest mineral sunt organele, fructele  de mare, nucile, semintele, painea si cerealele integrale si ciocolata. Pe langa alte functii, cuprul este implicat in metabolismul fierului si in functia creierului. Deficitul de cupru determina anemie, cu o livrare necorespunzatoare a oxigenului catre creier si catre alte organe. Deficitul de cupru afecteaza de asemenea functionarea creierului si raspunsul sistemului imunitar, inclusiv determina modificari ale anumitor receptori chimici din creier si scaderea nivelului neurotransmitatorilor.

Zincul

Acest mineral se gaseste in carnea rosie, ficat, oua, lactate, legume si unele fructe de mare. Printre alte functii, zincul este implicat in mentinerea membranelor celulare si protejarea celulelor pentru a nu fi lezate. Deficitul de zinc poate cauza insuficienta neurological, influentand apetitul, gustul , mirosul si vederea.Deficitul de zinc a fost de asemenea asociat cu  apatia, iritabilitate si oboseala.

Seleniul

Surse bune de selenium include fructele de mare, ficat si oua. Cerealele si semintele pot fi si ele surse de selenium in functie de continutul de selenium al pamantului in care cresc. Seleniul este necesar pentru sinteza unor hormone si ajuta la protejarea membranelor celulare pentru a nu fi lezate.
Desi deficitul de selenium este foarte rar, toxicitatea seleniului a avut loc in regiuni ale lumii unde se gaseste un sol bogat in seleniu, asa cum este cazul Chinei. Toxicitatea seleniului cauzeaza modificari ale sistemului nervos, oboseala si iritabilitate.

Bulimia, Anorexia si Mancatul compulsiv
Experimentul Minnesota
Alimentatia si sanatatea mintala
Importanta tratamentului multidisciplinar
Articole nutritie si sanatate mintala

Nou la PsyClinic:

Program de tratament pentru bulimia nervoasa

Programul de tratament pentru bulimia nervoasa include sedinte de psihoterapie cognitiv-comportamentala si consiliere nutritionala oferita de un medic specialist. Programul este structurat si are la baza cele mai eficiente metode de tratament pentru bulimia nervoasa.
Citeste mai mult